În primele șase luni ale anului, economia românească a înregistrat o creștere de doar 0,3%, după ce și în al doilea trimestru a avansat cu același procent, la fel ca în primele trei luni. Această evoluție modestă survine pe fondul unei inflații persistente, care a atins aproape 8%, și al unei datorii publice care se apropie de 1.000 de miliarde de lei, echivalentul a 55,8% din PIB.
Deși tehnic nu se poate vorbi de recesiune – definită ca o scădere a PIB-ului timp de două trimestre consecutive – situația actuală poate fi percepută ca una de stagnare economică. Combinația dintre creșteri slabe ale economiei și prețuri în continuă creștere indică un fenomen cunoscut sub numele de stagflație, care afectează puterea de cumpărare a populației și poate amplifica sărăcia și șomajul.
Rezultatele publicate nu au surprins experții, întrucât atât Banca Națională a României, cât și economiștii independenți au anticipat o evoluție slabă a economiei în această perioadă. Datele au fost ajustate după includerea estimărilor pentru trimestrul al doilea, iar indicatorii au fost recalculati față de versiunile anterioare.
În contextul acestor cifre, se remarcă presiunile financiare crescute asupra bugetului de stat și alegerile dificile pe care autoritățile le vor avea de luat pentru a stimula economia fără a agrava deficitul sau inflația.
